Statisticile arata ca tot mai multe persoane renunța la calculator si trec pe laptop sau tableta. Înțeleg tendința sau mai degrabă, marketing-ul agresiv pe care producătorii il adopta pentru a face cumpărătorii sa cumpere si altceva.
Dar cat trebuie sa plătim pentru un astfel de gadget? Chiar avem nevoie de ele? Performantele lor care sunt?
Majoritatea laptopurilor pe care le-am recomandat pe acest blog au placa video de 64 biti, cel mult 128 biti, pe cand pe desktop vorbim de 512 biti, bus din ce in ce mai ridicat, pe cand pe laptop/ tableta tendinta este de consum mic pentru o autonomie cat mai mare a bateriei.
In acest articol vreau sa vorbesc despre placile de baza ale calculatoarelor, cum alegem o placa de baza pentru calculator, ce functii au aceste placi de baza, cat de performante trebuie sa fie placile de baza, ce trebuie sa stim cand alegem o placa de baza.
In trecut v-am mai recomandat punctual câteva placi de baza pentru diferite socket-uri, acum vreau sa arat cum funcționează placa de baza.
Plăcile de baza au evoluat foarte mult in ultimii ani. Daca la început suportau foarte puține componente(procesor si sloturi), iată ca în zilele noastre toate componentele sunt „legate” la placa de baza.
Pentru a functiona, o placa de baza trebuie sa fie alimentata si conectata la celelalte componente din calculator.
Cate tipuri de placi de baza exista?
Tipul sau factorul de forma este foarte important atunci când alegem o placa de baza. Exista multi factori de forma, insa, in zilele noastre, cele mai căutate sunt cele ATX. Dar mai gasim si următoarele:
- mATX (micro ATX)
- BTX
- DTX
- LPX
Cele mATX de cele mai multe ori sunt mult mai ieftine fata de cele ATX. Acestea sunt solutii mai ieftine, pentru cei cu buget mic. Diferentele de performanta nu sunt, insa porturile sunt mai putine, ea are alte dimensiuni, cablurile nu pot fi aranjate atat de bine.
Ce porturi gasim pe placa de baza?
Sloturile si porturile care se gasesc pe o placa de baza sunt reprezentate in poza urmatoare:
Slotul AGP nu se mai foloseste, chiar s-a renuntat la introducerea acestuia pe placile de baza noi. In momentul de fata, placile video functioneaza pe PCI Express(protocol care actioneaza mai mult ca o retea, nu ca un bus), insa mai multe detalii despre placile video gasim in articolul acesta.
Pe unele placi de baza vom mai gasi si tehnologii avansate precum RAID, port fireware, etc. Cu cat mai multe optiuni vom avea pe placa de baza, cu atat pretul acesteia va creste.
Nu are rost sa intram foarte mult in detalii tehnice, nu doresc sa fac un referat la arhitectura calculatoarelor, ci sa ajut pe cei care doresc sa isi aleage corect placa de baza.
Placa de baza se alege dupa ce ne-am hotarat la procesorul pe care il dorim. Marketing-ul, dar si nevoia de a introduce noi facilitati, face ca socket-ul placii de baza sa se schimbe la 1,2 ani.
Asadar, alegerea unei placi de baza scumpe, cu gandul ca o vom folosi mai mult timp, este gresit. In cazul in care nu facem overclock, nu avem de ce sa alegem o placa de baza foarte scumpa.
Ce trebuie sa stiu cand aleg placa de baza?
Avem câteva criterii precum:
Socket placa de baza
In momentul de fata, inainte de aparitia procesoarelor Intel Broadwell, dar si a DDR4, avem urmatoarele socket-uri:
- Socket 1155 – pentru procesoare i3, i5, i7 Sandy Bridge / Ivy Bridge;
- Socket 1150 – pentru procesoare i3, i5, i7 Haswell și Haswell Refresh;
- Socket 1151 – pentru procesoare i3, i5, i7 Skylake + Kaby Lake
- Socket 1151 V2 – pentru procesoarele Coffee Lake
- Socket 1200 – pentru procesoare Comet Lake
- Socket FM2 – pentru procesoare AMD;
- Socket AM3/ AM3+ – pentru procesoare AMD
- Socket AM4 – procesoare AMD compatibile cu DDR4
Cand alegem o placa de baza ne asiguram ca este compatibila cu procesorul, iar aceasta „știe” de el. De exemplu, dacă ne gândim sa achiziționăm un procesor Xeon, trebuie sa căutăm in specificațiile plăcii de baza si sa vedem dacă este in lista de compatibilități. Daca nu este, putem avea surpriza ca nu vor funcționa împreună.
Chipset
Este componenta principala a placii de baza. Este compus din Northbridge si Southbridge, dar cu functii distincte. El este coordonatorul componentelor din calculator. Este foarte important in momentul in care doriti sa faceti overclock.
La AMD, pentru socket-urile AM3 si AM3+, toate chipset-urile duc la overclock. Totuși, trebuie sa fim atenți la faptul ca AMD-ul are procesoare cu TDP de 125W, iar unele placi de baza ieftine nu suporta decât procesoare cu TDP pana la 95W.
Daca va ganditi la overclock, trebuie sa tineti cont de numarul de faze ale proceorului din VRM(Voltage Regulator Module).
Aceste informații nu le vom găsi prea ușor. Va recomand sa căutați pe forumurile de specialitate, la entuziaști. In general avem 4+1 faze, dar putem avea si 8+2 faze de alimentare. Varianta a doua este mult mai potrivita pentru overclock.
Sloturi de memorie
Cu cat mai multe sloturi de memorie, cu atât mai bine. Avem placi de baza cu single channel, dual channel, triple channel sau quad channel. Cele quad channel sunt pentru socket 2011, al celor de la Intel. Ca utilizator final, nu veți observa diferențe intre dual channel și quad channel.
O placa de baza 4 sloturi de memorie, dual channel este suficienta pentru fiecare utilizator, mai ales daca se construiește un calculator pentru gaming.
Sloturi PCI Express
Asa cum am zis mai sus, prin PCI Express conectam multe componente. Viteza prin acesta este mult mai mare, iar producătorii încearcă sa ofere performante tot mai ridicate. Așadar, un PC performant trebuie sa aibă minim 2 porturi, unul pentru placa video, unul pentru SSD.
Sunt persoane care gândesc ca isi achiziționează o placa video, iar mai apoi vor adaugă inca una prin SLI sau Crossfire. Nu as proceda asa, doar daca facem un calculator ultraperformant. Tehnologia avansează repede, iar plăcile video se îmbunătățesc mereu. Pentru SLI/Crossfire avem nevoie de minim doua placi video, ceea ce înseamnă o sursa mult mai puternica, si automat consumul de energie va creste.
Așadar, mai repede achiziționăm o placa video noua, cu performante mai bune, fata de doua mai vechi, neperformante.
Conectori SATA si USB
In funcție de ceea ce facem cu calculatorul, putem sa alegem placi de baza cu 4, 6, 8 conectori SATA pentru hard disk-uri. Eu am nevoie de foarte mult spațiu, iar pentru mine sunt esențiale acești conectori.
Poate nu la fel de important fata de cei SATA, pentru ca exista adaptoare cu care putem sa suplinim lipsa lor, gasim USB-uri 2.0, dar si 3.0 pe placile de baza. Se discuta despre aparitia 3.1, care vor avea o forma identica si pe o parte si pe cealalta, ca utilizatorii sa nu mai aiba dificultati in introducerea in port.
Placa de sunet
Daca nu avem nevoie de o placa de sunet dedicata, mult mai „sensibila” pentru ureche, putem sa o folosim pe cea integrata in placa de baza. Aceasta isi face treaba destul de bine, iar in funcție de nevoi putem sa gasim placi de baza cu placa de sunet 2+1, 5+1 sau chiar 7+1.
Cam acestea ar fi principalele lucruri in alegerea unei placi de baza.
Pentru overclockeri ar trebui sa va interesati de butonul clear CMOS. Daca nu, sigur va veti descurca cu jumperii.
Pentru creșterea fiabilității unei placi de baza, producătorii aleg sa pună condensatori solizi, poate chiar de producție japoneza.
Ca sfat, luati in considerare strict ceea ce aveti nevoie, nu trebuie sa achizitionati optiuni de care nu aveti nevoie sau pe care le puteti suplini.
Am lăsat la final alegerea producătorului de placa de baza. Avem multe opțiuni pe piață cum ar fi:
- ASUS
- Gigabyte
- MSI
- ASRock
- Intel
- EVGA
- ECS
Cele mai importante sunt primele 4. Am putea chiar sa ii numim gigantii in domeniu. Toate cele 4 oferă soluții foarte bune, atât pentru utilizatorii normali, cât si pentru entuziaști. Diferențele se observa in prețul si accesoriile fiecărei placi de baza.
Voi face cateva recomandari pentru cei care au ajuns sa citeasca si finalul articolului.:)
La noile procesoare din 4th generation Haswell de la Intel pe socket 1150 va recomand pentru:
- overclock placi de baza cu chipset Z87 acesta fiind cel mai recomandat. Si deoacamdata nu sunt chiar ieftine.
- fara overlock placi de baza cu chipset B85.
Desigur au apărut si plăcile cu chipset-uri corespondente seriilor Z si H, respectiv: Z490, H470, B460 sau H410. Se așteaptă ca placi cu modele de chipset-uri pentru socket 1151 V2 sa mai apară, având în vedere ca următoarea generație Intel, arhitectura Comet Lake, va menține se pare același socket 1151 V3, dar actualele placi de baza s-ar putea sa nu fie compatibile.
Pentru procesoarele AMD puteți alege in cazul socket-ului AM4 chipset-urile X570.
Desigur in afara de acestea mai sunt destule chipset-uri, insa m-am multumit sa vorbesc de cele mai folosite in sistemele din Romania.
In încheiere va recomand sa va documentați cât de bine puteți și sa nu achiziționați în necunoștință de cauza. Placa de baza poate fi o componenta în care dacă s-a investit inițial cu cap și documentat poate duce un sistem 3-4 ani spre deosebire de un procesor (CPU) sau placa video (GPU) care după maximum 2 ani sunt total depășite moral.
Octavian a zis
salut ai idee daca la o plaza de baza G1 sniper m5 se mai poate repara ethernet-ul ? imi apare X pe retea. sau poate sa fie windows ul ? de la drivere chestii..
Marius Cucu a zis
X-ul apare de la cablu. Pe undeva este rupt sau mufa proasta.
Oricum ar fi, nu are rost sa repari placa de retea de pe placa de baza, costa foarte putin o placa de retea gigabit.
Robert a zis
Salut! Spune-mi si mie te rog ce placa de baza este compatibila pt urmatorul sistem.
Procesor: AMD athlon 64×2 dual core processor 3600+ 2.01 ghz.
Video: geforce 201. 512 mb 64 biti ddr3.
Memorie: 4 gb (2x2gb) ddr2. Daca este cazul ii schimb cu rami ddr3.
Sursa: 350 w.
Hard: 160 gb 7200 rotatii sata 2. In timp vreau sa-l schimb cu unul mai mare, posibil 500 gb.
Carcasa este una obisnuita.
Mentionez ca nu-l folosesc pt jocuri. Ma intereseaza sa fie fiabil si rapid. Multumesc!
Marius a zis
Nu cred că mai găsești nici sh placă de bază compatibilă.